Amicul X mă sună azi din Constanţa şi mă întreabă dacă am dat cuiva numărul lui de telefon. De ce, îl întreb eu mirat…Îmi relatează pe scurt un episod care l-ar face să roşească până şi pe marchizul de Sade. Un tip, a cărui voce seamănă într-adevăr cu vocea lui Z, are fantasme erotico-maniacale în convorbirea telefonică pe care o face în numele meu. Aşa că am pornit o mică investigaţie. Pe de o parte am legat cap la cap câteva episoade asemănătoare, pe care le-am trăit în ultimii 5 ani (e mult, semn că tipul are probleme mari, o să vedeţi) eu şi un alt amic: Y. Pe de altă parte l-am rugat pe X să-mi dea numărul de telefon al tipului, pe care l-am sunat, cu numărul ascuns. Convorbirea a fost destul de trunchiată, în afară de acele he, he, he-uri ale lui, care se repetau ca un acces de tuse, si de amenintarile mele (…în faţa blocului tău, stai liniştit că intru peste tine şi-ţi trag o pungă pe cap…să respiri mai bine), asezonate cu înjurături de morţi şi răniţi, băiatul a avut un moment de luciditate şi m-a întrebat Unde, la Cireşica?, apoi a luat-o iar pe câmpii la prins fluturi. La un moment dat (chicotesc acum…) mi-a zis că mai bine-i trag nişte ciorapi murdari pe cap, decât o pungă…îi place mai mult aşa. Episodul ăsta cu ciorapii murdari pe care şi i-ar dori pe cap, l-am retrăit acum 5 ani pe mess, când un individ, care ştia foarte multe lucruri despre copilăria mea, se dădea drept un fost coleg de-al meu şi de-al amicului Y. Mi-a bombardat vreo 2 ani mess-ul, sub diferite ID-uri, cu impulsiile lui erotico-anale & masochiste, până când am ajuns să rejectez instant orice cerere de intrare în lista mea de prieteni. Din convorbirile noastre de atunci, am reţinut 2 faze: cea cu el legat de pat şi eu punându-i anusul pe faţă şi…cea asemănătoare cu aspectul din discuţia mea de azi, cu ciorapii murdari pe care şi i-ar dori traşi pe cap sau aruncaţi pe faţă. Ştiu că, pe amicul Y chiar l-a convins că este un coleg din copilărie, care era tare şugubăţ, aşa că Y chiar a purtat muulte conversaţii cu el, până s-a convins că glumele porcoase (cum mi-a zis azi la telefon) nu au sfârşit, iar individul chiar nu era cine pretindea .  În fine, din discuţiile mele virtuale mi-am amintit că mă ruga, la un moment dat, să-i scriu o poezie, ceea ce mă ducea,  într-o direcţie greşită, şi anume: că băiatul ăsta cu ţiglele răsfirate de furtună ar fi vreun cititor răzleţ de-al meu. Dar să pună mâna pe telefon şi s-o facă la fel ca pe mess, e…prea mult. Aşa cum spune Manu, este un semn că boala i s-a agravat.

Ce este sigur din toate astea?

1. Tipul ăsta a făcut o obsesie pentru mine, obsesie care acum îi afectează şi pe o parte dintre prietenii mei!
2. E acelaşi tip cu cel care ne-a bombardat, vreo 2 ani pe mess, pe mine şi pe amicul Y.

Ce nu este sigur?

1. Că locuieşte la Cireşica.
2. Că este vreun fan de-al meu care a luat-o razna sau care…mă vrea.
3. Că este un fost coleg de şcoală generală sau…cineva din copilăria mea.

Aşa că m-am decis să continui investigaţiile pe alte canale, mai mult sau mai puţin ortodoxe. Vorba lui Y, măcar să ştiu de cine să mă feresc.

P.S. Şi când mă gândesc că vroiam să comentez în seara asta faptul că România nu a reuşit în această jumătate de mileniu nicio străpungere a decalajelor faţă de Occident….

Update: Amicul X m-a-ntrebat ieri de unde are nebunul numărul lui de telefon. Păi…e foarte simplu: dacă dai un search în Google după următorul criteriu “telefon amicul X (*prenume nume)”, fiind o persoană publică în Constanţa şi cu reclamă băgată în Pagini Aurii  apare chiar în prima pagină a rezultatelor căutării (apare şi o adresă acolo!). De ce l-a ales pe amicul X? Cred că este un fin connaisseur al grupului de la Constanţa…