Nu ştiaţi cine este pop icon-ul României anilor ’80 ? Ceauşescu, pe care Eugene Al Pann îl numeşte cu prietenie artistică…Nick:

“Nick vinde. Îi spun Nick mai nou, pentru că Valentin Ceauşescu ameninţă artiştii cu tribunalele. Istoria lui Nick a început în Statele Unite, când l-am pictat prima dată, după ce am ajuns la concluzia că el este pop icon al României anilor ’80. Mi-am zis atunci că, dacă România ar fi fost conectată pe bune la streamul artistic mondial, Nick ar fi fost produsul. În România, Nick e apreciat în general de colegii mei de generaţie, deloc nostalgici, educaţi şi cu simţul umorului. Până la urmă el reprezintă cumva în subconştientul «decreţeilor» copilăria pierdută şi irosită. Momente de glorie are fiecare artist. E ca în surfing: ieşi în larg, te urci pe val şi speri să fi ales valul bun ca să stai cât mai mult pe el. Am o listă de colecţionari de primă mărime în România şi US, personalităţi mai mult sau mai puţin mondene. Momentele de glorie nu le alegi, ele se întâmplă, te bucuri de ele pe moment şi a doua zi eşti înapoi în lumea ta. Dacă te îmbată, pierzi contactul cu realitatea şi începi să crezi că eşti cineva. Ajungi ca Nick!” (Oau )

Dincolo de umorul involuntar pe care-l generează nick-ul fostului preşedinte comunist & trecând peste miza oarecum juvenilă a mesajului transmis, ideea asta nu e rea dar…nici prea nouă. În plus, chiar nu vreau să-i văd, să zicem, pe Voiculescu, Patriciu, Vântu, pictaţi în dulcele stil retro al (i)realismului socialist…Prefer, deocamdată, ingenuitatea lui Bârlădeanu: