După cadoul îmblănit pe care mi l-a făcut Manu, a venit replica mea. Un device cu un raport calitate preţ extraordinar! Tableta Odys LooX, ansamblată în Germania, de firma AXDIA International GmbH, ale cărei specificaţii sunt cel puţin suspecte ţinând cont de preţul cu care s-a vândut prin Europa (pornind de la 80 de lire sterline în Marea Britanie şi 449 de ron în România):

• Procesor la 1.2 GHz (Cortex A8 kernel)
• Display rezistiv de generaţie nouă (adică 7″ led backlight, şi -în premieră pentru un asemenea tip de display- multitouch) cu o luminozitate foarte bună şi un stylus pen pentru cei care vor s-o transforme într-o tabletă grafică…
• Memorie RAM 512 MB DDR3
• Memorie de stocare 4 GB, pe care am suplimentat-o cu un card de 8 GB microSD (37 de lei la cel.ro)
• Built-in camera la 2MP, speakers & microphone
• Web browsing, e-mail, social networks, games, e-books, video playback
• Port USB cu adaptor şi microUSB
• WLAN (802.11 b / g / n), G-sensor
• Disponibilă în România (deocamdată) în culoarea neagră

N-o s-o găsiţi la emag, însă a apărut deja la cel.ro, precum şi la ceilalţi retaileri din mediul online de produse IT, cel mai bun preţ fiind la Altex (449 lei şi 24 de luni garanţie). Pe forumurile englezeşti a avut review-uri pozitive, datorită calităţii materialelor folosite (carcasa din spate este dintr-un plastic solid, iar şasiul din aluminiu vopsit), dar în primul rând datorită ecranului, surprinzător de bun (luminozitate mare, rezoluţie f. mare pentru un ecran de 7″, adică 800X600) pentru un ecran rezistiv. Sper să fie la fel de rezistentă ca…un laptop Fujitsu, fabricat încă în Germania.

Softul cu care vine tableta este Android 2.3.3 Gingerbread, care are un doar un AndroidPIT nemţesc pentru instalarea programelor suplimentare, destul de sărac în aplicaţii, şi cu anumite probleme de funcţionalitate la instalarea unor programe… Soluţia, pentru a avea acces la Android Market-ul original, cel cu peste 300.000 de aplicaţii, majoritatea free, este instalarea temei GoLauncher EX, care are instalat nativ Android Market-ul de la Google, din care eu am introdus peste 30 de aplicaţii uzuale (de la suita office Google Docs, browser-ul opera sau dolphin, până la extraordinarul program de grafică vectorială Paint Easy , prin care-ţi transformi droidul într-o veritabilă tabletă grafică…).  În plus, Odys-ul vine cu suport nativ pentru Adobe Flash 11, ceea ce nu are, de exemplu, un Ipad 2. Cel mai bun browser este Dolphin-ul, care încarcă siturile destul de rapid şi cu care n-am avut probleme de afişare la navigarea pe web.

Nu am avut blocaje, sau probleme până acum, rulăm destul de multe progrămele pe ea, care nu consumă mai mult de 184 de MB din cei 512…Citeşte stick-uri USB şi recunoaşte chiar şi un mouse (dacă o tabletă are nevoie de aşa ceva!).

PRO:

1. Costă mai puţin decât un telefon mobil mediocru
2. Hardware puternic,
3. Display rezisitiv de calitate, cu o rezoluţie de 800 X 600, full HD (nu vede sacadat videoclipurile HD de pe youtube)
4. Construită nemţeşte din materiale chinezeşti,
5. USB host,
6. Webcam / Cameră foto
7. WLAN de viteză mare

CONTRA:

1. Nu vine cu Android Market-ul original, necesitând instalarea suplimentară a unei teme (cunoştinţe minime de IT, durează 3 minute instalarea!)
2. Bateria ţine 4 ore, forjată la maxim

Ce notă i-aş da? 9 din 10, fără să-mi pară rău.

Aveam nevoie de ceva rece, solid, foarte nou (ca tehnologie!) şi ieftin (550 eur. buget). După o săptămână de săpături m-am agăţat de o ofertă foarte bună: un desktop replacement cu un procesor puternic din familia Sandy Bridge, HDD de 750 GB, vreo 8GB memorie RAM şi display HD de 17,3, led backlight. Tastatură premiată, cu taste alfanumerice, placă video Nvidia GeForce GT540m, varianta cu 1 GB memorie GDDR3 & bus-ul pe 128 de biţi, inserţie de aluminiu pe şasiul de plastic, difuzoare Altec Lansing, etc. Singura problemă e că are 3,2 kg, însă, la viteza la care lucrez acum, chiar nu mai contează…. Să nu uit să vă spun care este punctul slab al acestui laptop: ecranul. Cu toate că este mare şi foarte luminos (prea luminos, câteodată), iar contrastul este satisfăcător, nu redă corect unele tonuri de gri, sau de verde, indiferent cât timp investiţi în calibrarea lui. Pentru multitasking, vizionare de filme HD, programare, navigare pe net, jocuri 3D de ultimă oră, jucate la un nivel mediu, este foarte bun. Dacă sunteţi pasionaţi de grafica vectorială & editarea foto profesională, şi totuşi vreţi mobilitate atunci trebuie să scoateţi mult mai mulţi (b)ani din buzunar pentru un MacBook Air! Chiar dacă nu pluteşte la fel de uşor ca Mac-ul, Asus K73SV este foarte puternic, consumă puţin & menţine răcoarea în pragul iernii…

În amintirea primului meu calculator, un Macintosh Plus, care a murit şi el în braţele altuia…

O scurtă istorie a tastaturii (tastelor) în imagini, pornind de la principiul lui Moore (de fapt, un derivat de la formula de bază), dar mai ales de la teoria mijloacelor hibride, enunţată prin 1960 de Marshall McLuhan, care puncta efortul maşinii de scris de a ţine pasul cu deplasarea tot mai accelerată a informaţiilor.

Ce poţi face dintr-o maşină de scris dibace?

 Notă: Titlul postării a fost tastat din:
Windows 7\Control Panel\Clock, language, and region\Keyboards and Languages\Change keyboards...

Ieri notam aici conştiincios viteza cu care circul pe străzile virtuale. Un prieten din Constanţa mi-a semnalat o eroare a template-ului meu de wordpress pe care n-am mai avut chef s-o remediez, aşa c-am revenit la…bătrânul template albastru. Iată ce mi-a trimis el:

Mai târziu mi-a trimis încă o imagine de pe speedtest.net în care viteza lui de la RDS crescuse la 12,54 Mb download-ul. Mail-urile lui mi-au amintit de vremea când eram şi eu client RDS în Constanţa (prin 1999!) iar viteza mea de atunci era undeva la 128 sau 256 Kbps în cele mai bune zile. Pe atunci foloseam un PC cu procesor Cyrix la 150 Mhz cu 32 Mb Ram EdoRam (doar ce donasem unui copil din cartier Macintosh-ul Plus pe care-l cumpărasem de la prietenul sus-meţionat; nu vă spun şi ce configuraţie avea că…vă speriaţi), pe care prin februarie 2000 l-am schimbat cu un sistem brand de la Targa (Intel P2 233 MHz MMX cu 128 Mb ram SDRAM), iar prin 2001 cu un Intel Celeron la 800 Mhz cu 384 Mb Ram SDRAM şi o placă video Nvidia GeForce 4 (cu care am jucat cele mai bune shootere din viaţa mea). Calculatorul ăsta a ajuns pe la Dan Perşa…. L-a luat de la mine cu 50 de euro prin anul 2003. An în care am avut primul PC adevărat, un Intel P4 la 2,4 GHz cu 512 MB Ram DDR 1, un HDD de 80 de Gb şi o placă video tot de la Nvidia. Iată şi cum arată în imagini tot ce am povestit eu până acum :

1997 – 1999:

1999:

2000, un PC Targa, cu un P2 în burtă:

2001:

2003:

În 2006 mi-am luat primele PC-uri dual core din viaţa mea (un laptop Fujitsu-Siemens, cu un procesor Intel Dual Core la 1,66 GHz şi 1 Gb Ram, care funcţionează impecabil şi acum şi un desktop cu un Amd Dual Core, 2 Gb Ram şi HDD de 1 TB , pe care lucrează cu succes Manu). Anul trecut am simţit nevoia de încă un desktop. Am cumpărat cu vreo 350 de lei unul second-hand, brand (Nec-ul despre care am vorbit aici), care se mişcă foarte bine cu Windows 7 şi de pe care scriu în acest moment. Cât despre sistemele de operare pe care le-am folosit până azi (opt versiuni de Windows, nouă dacă pun la socoteală şi versiunile Server 2008 pe care le-am instalat şi pe care le administrez de la distanţă la câţiva clienţi, una Apple şi vreo patru versiuni de Linux), cred c-ar trebui să fac o postare separată pentru fiecare dintre ele… În fine, am fost de-a lungul timpului client al RDS, UPC, Astral, al unor reţele de cartier şi, în prezent, al Romtelecom. Pot să spun că m-am lovit de problemele providerilor în meseria mea destul de des, chiar şi ale celor cu fibră optică (probleme de stabilitate, ce ţin de reţelistica întortocheată şi complicată pe care au construit-o în timp, dar şi de echipamentele aflate pe traseu, mai ales când vine vorba de alimentarea lor la reţeaua electrică!). M-am lovit ca de un zid de problemele de comunicare cu clienţii sau de suport tehnic pe care le au o parte dintre aceşti provideri. Plus că chestia cu metropolitan-ul e o mare găselniţă. De fapt, Internetul e în primul rând pentru surf/navigare şi apoi pentru download, iar navigarea o faci, de cele mai multe ori, dincolo de bariera metropolitană . De exemplu, la Romtelecom îmi place stabilitatea şi viteza constantă pe care o ai la navigarea dincolo de bariera metropolitană (RTC fiind singurul provider care nu împarte oferta în viteză metropolitană şi…alt gen de viteză). În plus, ai un serviciu tehnic ireproşabil! În rarele situaţii când a picat reţeaua (cred că am avut vreo trei probleme majore în ultimii 3 ani) viteza lor de reacţia a fost una foarte bună, problema fiind rezolvată  în maximum 2-3 ore de la solicitarea mea. Singurul minus major la Romtelecom e  upload-ul care, la nici  una dintre oferte, nu depăşeşte 768 Kbps… Iar preţul, mi se pare ok  pentru calitatea serviciilor (plătesc acum 90 de lei pentru net ADSL de 9 Mb+Dolce digital cu aproape toate pachetele TV+telefon fix cu 1000 de minute incluse lunar în toate reţelele fixe şi în Cosmote). Câteva postări cu date comparative despre providerii de Internet din România puteţi citi aici sau aici. Azi, m-am hotărât să cresc puţin viteza, şi pentru 1,3 eur. (TVA inclus) am trecut la abonamentul de 10 Mb, pentru că, deocamdată linia mea nu suportă noua tehnologie vADSL, care merge cu brio pe la 20 Mb! Cred că,  prin 2011 o să circul şi eu cu viteza maximă.

Iată cum circul acum:

Azi m-am hotârât să-mi schimb laptop-ul. De fapt, n-am ce să mai schimb…Bătrânul meu fujitsu-siemens stă  de mult timp pe biroul Mirunei, care, la cinci ani, navigă fără teamă pe Internet. Aş vrea să-mi iau un desktop replacement, adică un sistem portabil foarte puternic şi fără grafică integrată, care să cântărească destul de puţin. Şi, nu în ultimul rând, să nu coste foarte mult…Am găsit pe Evomag chiar în pagina de portabile o promoţie de la HP ( Laptop ProBook 4520s), bună la preţ (2699 lei) şi cu o configuraţie de invidiat: un procesor Intel destul de nou, realizat în tehnologia de 32nm (Core I3, la 2,4 GHz cu un cache level 3 de 3 Mb), 4 Gb DDR3 1333 Mhz şi un hard disk SATA2 de 640 Gb. În sfârşit, o să pot să lucrez pe Photoshop CS5 fără nici un fel de probleme. Cât despre jocurile 3D preferate (cum ar fi Mafia2) o să poată rula chiar mai bine decât pe desktop-ul meu actual, pentru că laptop-ul are o placă video dedicată de la  ATI (Mobility Radeon HD 530v) şi un display led cu diagonala de 15,6″”. Pentru partea de mesagerie instant vine echipat cu o cameră web de 2.o MegaPixeli iar partea de conectivitate este foarte bună pentru un laptop de 2,39 Kg. Din ce am citit pe forumurile de IT, bateria de Lithium-Ion 6cell ţine cel puţin 4 ore în aplicaţii multimedia. În două cuvinte: un laptop business cu o configuraţie medie de gamer! În plus, preţul include şi o geantă originală. Mâine, o să mă joc pe el dacă mai prind promoţia asta …

Sub sloganul “I became a criminal because I did not want to become a victim” (pe care-l consider valabil pentru justificarea oricărui act ce ţine de crima organizată),  Mafia 2 te ţine lipit de monitor pentru cel puţin 24 de ore de joc (asta ca să pun la socoteală şi orele în care a jucat Manu). Eu am intrat destul de repede în atmosfera vintage pe care mi-au băgat-o-n vene cei de la 2k Czech, pentru a doua oară (prin 2003 am povestit primul volum din Mafia în Revista de Marţi). Şi în pielea lui Victor Scaleta, născut în anul 1925 (oau, cam pe când se năştea taică-meu!) în Sicilia. Practic, viaţa mea începe aici cu emigrarea în Empire City (colaj între oraşele New York, Chicago & Detroit),  într-o Americă  mai mult sau mai puţin ficţională. Părinţii mei sunt nişte emigranţi italieni foarte săraci&cinstiţi, însă eu…Eu, nu pot s-o iau pe calea cea bună, într-un oraş ca ăsta, în care totul se consumă foarte repede. Din 1943 şi până în 1955 Mai departe